Aceasta este o declaratie de dragoste.

Pentru meseria de jurnalist, pentru primul radio la care am lucrat, radio Metronom, pentru George Chirca.

Era o zi de vara. Prin ’96. Am plecat de-acasa sa-mi caut job. Am aterizat prin redactia unui ziar local “Curierul de Valcea”. Un ziarist, Iuri mi-a oferit o Cola si un reportofon. M-am uitat lung, amuzata, la aparatul din mana mea si la lejeritatea omului pe care-l vedeam prima data in viata. Si am plecat sa fac primele “interviuri”, adica sa vorbesc cu oamenii pe strada. Zgomotul strazii mi-a schimbat insa viata, in urmatorul minut. Din difuzoarele montate pe stalpi, a rasunat un anunt de angajari. La radio Metronom. Stiu ca m-am decis pe loc. I-am inapoiat reportofonul lui Iuri si am plecat sa ma fac redactor radio. Habar n-aveam atunci ce inseamna asta. (Atentie! Eu am facut o facultate de informatica si tot ce stiam despre radio era vocea Lianei Stanciu si existenta postului de radio, Contact).

Nu-mi amintesc in detaliu prima intalnire cu George Chirca. Am ramas cu impresia unui om care nu vorbeste mult, dar zice bine. Stiu ca m-a pus sa citesc o stire si m-a inregistrat. Auzul vocii mele pe banda m-a socat. Suna oribil. Vorbeam repede, ascutit… Nu insa suficient de rau pentru George Chirca. M-a poreclit “mitraliera”, dar m-a luat langa el si m-a invatat sa vorbesc. La propriu. Nu din gat, ci din mine, cu sufletul, cu inima, cu fluturasi in stomac…Ceilalti colegi m-au invatat sa redactez o stire (multumesc Romeo Popescu!), dar George Chirca – tot ce stiu despre radio. “Sa dau in butoane” cum ziceam noi, sa aleg muzica buna, sa ma adresez frumos ascultatorilor, cu voce calda, sa dansez in acelasi ritm cu ei, sau sa impun chiar eu ritmul, fara ca ei sa-si dea seama, fara sa-i agresez. Sa vand publicitate. M-a invatat sa ascult folk si sa-l iubesc pe Adrian Paunescu. Sa ascult muzica mea si nu pe cea pe care o impune piata. M-a invatat sa gandesc. Sa ma descopar, sa aflu ce-mi place, sa lupt pentru mine, sa ma opun daca ceva nu se potriveste felului meu de-a fi. Si tocmai pentru ca mi-a deschis ochii astfel, dupa un an am mers mai departe. La TV Etalon. La un concurs cu peste 100 de candidati pentru doua locuri de redactor radio-TV. Unde eu si Ramona Bercea am fost singurele selectate. Normal. Eram deja scolite de George Chirca. Amandoua.

Si apoi mai departe la cursuri ale Centrului pentru Jurnalism Independent, la cursuri CNN si BBC. La Antena 1, B1 TV, Prima TV… si mai departe, in piata de consiliere media.

La multi ani, George Chirca. La multi ani, radio Metronom! La multi ani, mie si celorlalti ascultatori ai tai!

PS: George Chirca, stii ce cred azi cand tu faci 18 ani de radio Metronom?! Ca nu conteaza cati pui iti vor mai pleca din cuib, daca lor le va fi mai bine si daca tu te vei putea mandri cu ei.

Anunțuri