Ma simt agresata de cersetori! La semafoare, pe strada, la biserica. Peste tot. Oriunde intorci privirea, vezi o mana intinsa.

Pot sa-i inteleg pe cei civilizati. “ Sticle cumpar, sticle cumpar!” aud in fiecare sambata dimineata, pe strada de langa blocul meu. Sunt niste tigani muncitori care fac ceva sa-si castige existenta. De cate ori am renovat ei au carat molozul si au primit tot ce aveam de dat, inclusiv bani in schimbul muncii prestate. La fel si cautatorii prin gunoaie. Ii vad aproape zilnic, dimineata la prima ora sau noaptea tarziu. Nu arunc nimic din ce poate fi imbracat sau ce e bun de mancare. Le pun intotdeauna in pungi, pe categorii si le agat in gardul de langa recipientul de gunoi. Ei stiu. Si inainte sa bage batul in tomberon, verifica pungile mele. Si iau ce le trebuie. De regula, tot.

Dar cu agresorii de la semafoare, nu mai pot. Chiar ca nu accept sa-mi toarne lichidul lor unsuros pe parbriz si sa ma injure ca nu-i las. Sunt oameni in toata firea, numai buni de munca. Care pot deveni chiar periculosi. Dar autoritatile noastre se prefac ca nu-i vad.

La fel de tare ma indispun cersetorii de la biserica. „Da-mi si mie, sa-ti traiasc copilul, sa ajunga mare si destept”. Da’ ce treaba aveti voi cu copilul meu? Cine va credeti sa-mi ursiti copilul? Oameni fara minte si suflet, care va tarati copiii dupa voi pe strazi, pe ploaie sau vant, pe canicula sau ger ca sa castigati o para chioara. Ce v-as mai lua eu copiii si i-as duce la orfelinat, iar pe voi v-as trimite la munca silnica.

Si tot in “lacasul sfant” ma mai omoara babutele astea cu liste kilometrice in maini care te trag de maneca sa donezi pentru altar, pentru acoperis si alte acareturi bisericesti. Colea in usa Patriarhiei.

Ca doar Biserica e mama cersetorilor! Nu e icoana in Patriarhie sau oriunde care sa nu aiba sub ea o cutie a milei: pentru sinistrati, pentru refacerea bisericii, pentru Catedrala Neamului.

Fie-mi cu iertare Doamne, da’ ce fac popii astia din Romania cu banii bisericii? Nu ei sunt cei care ar trebui sa aiba grija de nevoiasi?
Ca eu tot dau. Platesc acatiste, botez, nunta, inmormantare, sfintirea casei, contributie la biserica din sat, la cea din cartier…
Voi, „preoti cu frica Domnului”, cum impartiti darurile astea?

Anunțuri