Sa ne fie rusine! Statul suntem noi!

7 comentarii

Cearta-ne! Meritam. Si-apoi tu esti tatucul. E normal sa ne mai palmuiesti din cand in cand.

Sigur ca nu e vina ta ca ne conduci prost. E vina “poporului de mana a doua”, las si cu un dezvoltat spirit de turma ca nu a nascut politicieni drepti, capabili, culti. Si ca e usor de impresionat. Vezi ce-ai facut cu doua lacrimi?!

Ceausescu a aparut tot dintre noi. Iliescu a fost alegerea noastra majoritara doua mandate jumate. La asemenea alegatori, un deceniu pentru Basescu este urmarea fireasca.

Dragi cititori,

Sper ca vorbele mele va revolta. Cei mai multi dintre voi sunteti buni, creativi, muncitori, aveti studii superioare, ati citit mai mult decat o carte a lui Cartarescu (pe care o tot rasfoieste presedintele), aveti doctorate si mastere, diplome pe care le tineti aruncate prin sertare ca nu va servesc la nimic, in tara voastra.

Enervati-va! E dreptul vostru! Dar daca starea pe care v-am creat-o se incheie cu o tigara in fata televizorului, cu injuraturi la adresa mea si a conducatorilor, n-am facut nimic.

Eu asa vad ca reactioneaza intelectualitatea romaneasca. Urla importiva manelelor, a OTV-izarii Romaniei, tipa ca are un presedinte incult, betiv, arata cu degetul incompetenta unui Guvern mutilat de interese de gasca, dar nu face nimic concret. Vorbele astea le auzim de 20 de ani. Dar unde-s oamenii capabili dintre noi? De ce nu se vad?

Ridicati-va, aratati-va, scrieti-va solutiile pe toti peretii, demonstrati-ne ca puteti schimba lucrurile. Haideti sa oprim dezastrul!

Spania, tara in care ma aflu temporar si nu definitiv, a avut aceleasi probleme. Dictatura lui Franco a lasat-o saraca, sleita, la limita. Peste 3 milioane de spanioli buni de munca au plecat la cules de fructe, au lucrat in constructii in tarile dezvoltate ale Europei: Elvetia, Anglia, Germania, Franta. Multi dintre ei au emigrat definitiv in Statele Unite sau oriunde au castigat mai bine decat acasa. Dar si mai multi s-au intors. La fel ca si romanii, au trimis bani in tara, si-au construit case, si-au intretinut familii. E adevarat migratia spaniolilor se petrecea in anii ’70, ’80, cu vreo doua decenii inaintea noastra. Iar integrarea Spaniei in Uniunea Europeana a avut loc in 1986. Si inca este tara care absoarbe cele mai multe fonduri europene. Iar investitiile se vad cu ochiul liber: infrastructura moderna, autostrazi care leaga tara de la sud la nord, de la est la vest, strazi si bulevarde largi si aerisite, retele terestre legate cu retele subterane si aeriene, toate intr-un plan national de modernizare, care pare ca nu se mai incheie, ci dimpotriva evolueaza, de la un an la altul. Si daca ai infrastructura, ai economie. Iar agricultura si turismul sunt infloritoare. Agricultura e finantata desigur din fonduri europene. Iar Spania are intelegeri la nivel inalt pentru desfacerea produselor sale pe pietele externe. Despre turism ce-as putea sa mai zic? Pe perioada de criza turismul spaniol infloreste. Cum? Prin promotii de neimaginat. Pentru ca agentii spanioli de turism gandesc in perspectiva: decat sa disparem ca destinatie turistica, mai bine pierdem bani acum.

Nu spun ca Spania nu are hotii ei. Ca politicienii lor sunt drepti, buni si cu gandul numai la popor. Departe de mine gandul asta. Dar se vede ca indiferent cum si cat fura, fac ceva pentru tara lor. Iar oamenii, fie ca au studii medii sau sunt intelectuali, au pus umarul din greu la reconstruirea Spaniei. Si de vreo 10-15 ani la asta lucreaza si romanii. Sunt cartiere intregi proiectate de romani, case si blocuri ridicate exclusiv de muncitori de la noi, sunt strazi, autostrazi, drumuri nationale sapate, asfaltate de confratii nostri. Femeile noastre foste profesoare, invatatoare, secretare le curata casele, le ingrijesc copiii. Sute de mii de romani le culeg in fiecare an fructele si legumele. Am vazut echipe de 40-50 de tigani (tigani am zis, cu fuste lungi si mustati rasucite) culegand la struguri. I-am filmat si i-am aratat la televizor, inca de prin 2003. Noi n-am reusit sa-i punem la munca, nu i-am mobilizat. Dar ei ii folosesc. Si nu le fura nici strugurii de pe camp, nici ceasurile de la mana. Ca si printre ei sunt oameni.

Prin 2007, responsabilii din Ministerul Muncii de la ei imi marturiseau ca romanii alaturi de alti emigranti le-au salvat sistemul asigurarilor sociale. Suna pompos? Nu e. Eu as zice nu ca emigrantii le-au salvat bugetul de pensii de la colaps, ci ca guvernantii spanioli au fost destul de destepti incat sa-i foloseasca. Au crescut amenzile pentru munca la negru, au aplicat sanctiuni care aproape i-au falimentat pe patronii care-si doreau sa insele statul. Teama a culminat cu incadrarea legala a emigrantilor. Iar asta a adus bani la bugetul asigurarilor sociale. Bani multi. Cifrele le gasiti aici. Dar si siguranta pentru romanii nostri care muncesc in peninsula. Acum, in criza, multi dintre ei sunt in somaj: in agricultura 700 de euro/lunar, daca ai muncit cel putin 6 luni. In rest, de la peste 800 de euro pe luna in sus.

Asa ca d-le presedinte, lasa vorbele mari: “Le multumesc romanilor care se chinuiesc sa munceasca in strainatate si sa trimita bani in tara. Va dati seama ce ar insemna ca in loc sa trimita bani in tara sa vina in Romania si sa ceara ajutor social? “

Stiai la fel de bine ca mine, inca de cand ai ajuns la Cotroceni cum sta treaba cu romanii din strainatate. Cat de mult conteaza pentru tarile in care muncesc, cat sprijina sistemele de asigurari sociale ale tarilor in care au emigrat. Chiar eu m-am chinuit si ti-am trimis cifre, imagini, asa ca un ziarist tembel ce ma aflu. Credeam ca presedintele nou ales si autointitulat “presedintele tuturor romanilor” gandeste in perspectiva. Nu sta cu mainile in san sa priveasca cum ii pleaca din tara tinerii, oamenii apti de munca, destoinici. Ce nu era logic? Daca nu ai forta de munca, nu ai contributii la bugetul de asigurari sociale, deci falimentul devine iminent!!!

Ah, si am un mesaj pentru statisticieni: nu mai dati cifre penibile cu somajul din Romania. Va tot comparati cu alte state si uitati intentionat ca forta de munca romaneasca e afara. Cateva milioane de romani apti de munca lucreaza in Italia, Spania, Grecia, Germania, Franta, Cipru, Canada. In tara sunt copiii, pensionarii, bugetarii si doar 3 milioane de angajati, care contribuie la sistem. Deci, ce calculati voi acolo, mai specialistilor? E ca si cand ati numara ouale dintr-o ferma in care nu mai exista gaini.

Si d-le presedinte fost capitan de vas, cum ti-ai fi salvat tu nava pe furtuna, daca nu aveai echipaj, daca-ti plecau marinarii pe alte vapoare?

Statul suntem noi! episodul III

5 comentarii

Spania lor!
Azi, bine ai venit in Lleida. Un oras cu peste 124 000 de locuitori, situat la 100 de km de Barcelona, in vestul Cataluniei.

LLeida Spania

Ei spun ca inima Cataluniei bate in Lleida, desi capitala acestei comunitati autonome este la Barcelona. Eu nu spun nimic, tac si ii ascult. Si inteleg din doi in trei, din cauza ca intre ei vorbesc numai in catalana. Cand li te adresezi in castellana (limba spaniola, cunoscuta de noi) iti raspund politicos. Pentru ei, castellana este limba pe care sunt obligati s-o invete la scoala, iar catalana este cea de suflet. Sunt mandri sa vorbeasca in catalana, sunt ingamfati in fata spaniolilor din alte comunitati, care nu-i inteleg absolut deloc.

Despre catalani se spune ca inoata cu degetele incrucisate, ca sa nu le scape banii din maini. Si se vede ca nu le-au scapat.

Au o infrastructura de invidiat, case generoase cu incaperi mari, aerisite, o economie care rezista pe timp de criza si reprezinta cea mai bogata comunitate spaniola. Salariul mediu este cu cel putin ¼ mai mare decat in Spania. Tin la radacini, se lupta cu naduf pentru independenta si-i obliga pe emigranti sa le invete limba. Copiii romanilor nostri inscrisi la scolile lor invata in catalana. In acelasi timp studiaza castellana, limba oficiala a Spaniei.

Lleida este un punct important de turism si agricultura. Este capul de linie pentru tronsonul de est al trenurilor de viteză mare. Uite cum arata Gara orasului.

LLeida Spania

Salariile mari din zona au atras mii de emigranti. Aici traiesc laolalta albi si negri, cu diverse traditii si culturi, oameni de peste tot de pe glob, fara ca spaniolii sa para deranjati.

Lleida Spania

Lleida Spania

In ultimii ani, catalanii i-au preferat pe romani. Nu exista o estimare reala a conationalilor nostri stabiliti aici, dar e o vorba catalana care spune ca “sub fiecare a doua piatra, gasesti un roman”. Lucreaza in constructii, agricultura, servicii. Catalanii i-au incurajat sa se stabileasca in zona. Le-au facilitat accesul la credite pentru locuinte si masini, i-au legat de comunitatea lor. Le-au facut loc pana si in bisericile orasului. Sunt preoti ortodocsi care tin slujbe in limba romana, in religia ortodoxa, in bisericile catolice spaniole. Romanii au capatat obiceiuri catalane: muncesc mult si cu folos, merg la piscina la fel de des cat s-ar duce la parc, ies la cumparaturi cand sunt reduceri serioase.

Lleida Spania

Apropos de cumparaturi, Lleida are din plin ceea ce Bucurestiului ii lispseste: o alee pietonala. Si nu una oarecare, ci o strada de circa 2-3 km, cu peste o suta de magazine, terase si restaurante asezate pe stanga si pe dreapta.

Lleida Spania

Photobucket

LLeida Spania

In mijlocul aleii troneaza Primaria, o cladire deloc impozanta, cu usa permanent deschisa.

Lleida Spania

Calle Major, aleea pietonala este o atractie si din punct de vedere turistic. Este la o aruncatura de bat de muzeul orasului, care te duce rapid cu sute de ani in urma. Muzeul este o veche cetate catalana, cu un turn impozant.

Ca sa ajungi in varful lui urci nu mai putin de 240 de trepte. Dar privelistea merita tot efortul. Imi aminteste de cetatea Sighisoarei, doar ca muzeul LLeidei este mult mai bine intretinut si valorificat.

LLeida Spania

LLeida Spania

Si cum totul culmineaza cu siesta de la amiaza, dintre 13,00 si 15,00, cand strazile sunt pustii si restaurantele pline, va spun la revedere!

LLeida Spania

va urma….

Statul suntem noi! episodul II

Lasă un comentariu

Ieri v-am aratat satul bogat. Azi o sa vi-l prezint, pe cel sarac, vechi, uitat: Sucs, un sat spaniol, care dateaza de peste un secol. Este situat tot in regiunea Lleida, in Catalunia. Nu are mai mult de 500-600 de locuitori. Casele sunt vechi, albite de ani. Dar infrastructura este adusa la nivelul secolului in care traim.

sucs

sucs

sucs

Photobucket

La fel si locurile de distractii: piscina satului are topogan, bar, copaci sa poti sta la umbra. Langa piscina este amenajat un teren de golf. In arealul parcului se afla o zona speciala pentru cei care vor sa manance in aer liber. Se poarta asta la spanioli: gratar, mese mari inconjurate de scaune, toate acoperite sa te fereasca de soarele arzator.

sucs spania

sucs

sucs

sucs

sucs

Photobucket

sucs

Photobucket

sucs

Satul e plin de romani. Stabiliti aici cu familii, integrati in comunitatea din Sucs. Ii recunosti dupa masini. Sunt mai noi si mai scumpe. Chiar daca nivelul lor de trai e mai scazut. Am mai spus odata: fiecare spaniol adult are o masina, dar automobilele sunt decente, necostisitoare. Fitele sunt la noi.

sucs

va urma…

Statul suntem noi!

4 comentarii

Stam si ne plangem de mila ca niste bocitoare. Si-o tinem dintr-o telenovela in alta. De la moartea Madalinei Manole, la dezgroparea Ceausestilor, pana la Apocalipsa de dupa Tokes. Ne vaicarim ca avem conducatori hoti si malefici, ca nu traim in conditii civilizate, ca Statul ne agreseaza. Dar uitam ca Statul suntem noi. Noi ne-am ales conducatorii. Ei vin dintre noi. Sunt creatia noastra.

Eu cred ca oamenii infrumuseteaza lucrurile. Sau oamenii le distrug. Si locurile. Romania arata ca o ruina din cauza noastra. A tuturor. Nu numai a celor care ne conduc, sau care ne fura. Ci si a celor care inghit. Suntem campioni la inghitit.

O sa va prezint Spania altfel. Nu Spania turistica, pe-aia o puteti descoperi singuri. Sagrada Familia, Barcelona, Costa Brava, Insulele Canare, Tenerifele va asteapta sa le adulmecati minunile. Madridul cu bulevardele lui mari si generoase e pregatit sa va deschida toate usile magazinelor lumii.

Eu vreau sa va arat ce pot face oamenii, cu mainile lor, cu vointa de a trai mai bine. Cu harnicie. O sa va prezint locuri pe care n-o sa platiti niciodata sa le vizitati.
Spania lor. Tara unde traiesc ei, nu cea pe care le-o vand turistilor.

Azi, satul Alpicat: situat la 6 km de orasul Lleida. O localitate cu circa 6 000 de locuitori.
Un sat eminamente agricol. Dar, arata mai ceva ca si cartierul Primaverii, din Bucuresti. Da, da, nu va mirati. Intentia mea nu e sa-i fac cuiva in ciuda. Sa demonstrez ca un sat agricol din Spania este mai dezvoltat decat cel mai tare cartier din Romania. Eu vreau doar sa arat ca Romania nu evolueaza. A stagnat la nivelul anilor ’80-’90.

Iata argumentele mele:

Satul Alpicat are strazi largi, cu locuri de parcare pe stanga si pe dreapta. Blocurile in care locuiesc cetatenii satului nu au mai mult de 3-4 nivele. Cele mai multe apartamente au in jur de 90-100 de mp, 3 dormitoare si un living. De regula, apartamentele au cel putin o terasa. Terasa am spus, nu balcon. Si o parcare subterana.

alpicat

alpicat

alpicat

Satul se mandreste cu copaci falnici care infrumuseteaza bulevardele si spatiile verzi.

alpicat

alpicat

alpicat

alpicat

alpicat

Piscina, terenul de sport, parcul de distractii sunt aproape obligatorii in localitatile spaniole.

alpicat

alpicat

alpicat

alpicat

Photobucket

alpicat

Photobucket

alpicat

Alpicat-ul are scoala si gradinita, mai multe puncte bancare, spalatorie auto, PECO, magazine cu de toate, cooperative unde localnici, agricultori din tata-n fiu, colecteaza fructele, le prelucreaza, le conserva si le vand oriunde. Pe piata externa, cel mai adesea.

alpicat

alpicat

alpicat

alpicat

alpicat

alpicat

alpicat

Si era sa uit: 15 frizerii sau saloane de coafura. Poate asa ne e usor sa intelegem nivelul ridicat de trai, din acest sat.

alpicat

Si curatenie. Am cautat cu disperare mormane de gunoaie. Numai asa, sa vad ca sunt si la ei. Am gasit in orase, dar in satul asta agricol a trebuit sa ma multumesc cu frunzele cazute pe jos. Felicitari autoritatilor locale din Alpicat.

alpicat

alpicat

va urma…

De ce as emigra (in Spania)

3 comentarii

Hotnews are un proiect care-mi place mult „Think outside the box”, iar Marian Chiriac m-a invitat saptamana trecuta sa raspund unei provocari „Acolo sau aici, despre dilemele emigrarii”, vezi aici.

PS: Felicitari echipei spaniole de fotbal. Mare bucurie a adus aici, in peninsula. Dar si spaniolii au contribuit la asta. Au gandit ca niste campioni. Hiper-marketurile sunt pline cu produse inscriptionate, toate reclamele scrise sau TV au fost adaptate campionatului mondial, drapelul Spaniei a fluturat la aproape toate balcoanele, in fiecare zi. S-a vorbit si s-a gandit pozitiv. Asta au transmis in Univers, iar Universul i-a rasplatit. Iniesta a facut istorie in fotbal, iar entuziasmul si optimismul spaniolilor, in lume.

UP DATE:

Asta am trimis spre publicare catre Hotnews. A aparut aseara. „Acolo sau aici” a avut deja 50 de comentarii, iar la intrebarea „Ce preferati?” 82% dintre votanti au raspuns „Sa emigram” (adica 257 de votanti, din 313). Sunt pro-emigrare, dar asta nu inseamna ca imi pare bine. Mi se pare trist, extrem de dureros chiar ca suntem atat de dezamagiti.

De ce as emigra (in Spania)

Iubesc Romania! Dar nu o mai plac. Mi-a furat zambetul.
Detest maneaua, telenovelele si politica de mahala. Si mizeria din care Romania pare ca nu poate sa iasa. Ma doare cand vad oameni care iau de la gura confratilor lor. Sufar cand vecinul cu BMW-ul tunat sau politicianul cu zambet studiat trec in tromba pe langa un copil lihnit de foame si-i arunca, in scarba sau in scop electoral, un leu ori o ciocolata. Urasc neputinta in care se complac zeci, sute de mii de oameni in toata firea, care in loc sa impinga la vagoane, sa are si sa sadeasca ogorul, stau cu ochii mariti in televizor, preocupati de soarta caprei vecinului si nu de bunastarea lor. Sufar ca romanii nu mai au demnitate. Nu se mai raporteaza la ei insisi, la ceea ce reprezinta cu adevarat. Sunt ursuzi, incrancenati si rai. Si-au pierdut puterea de a se bucura impreuna. Refuz sa fac parte din generatia care-si ingroapa valorile si-si necinsteste eroii.
Imi place Spania. Mi-a redat zambetul si cheful de viata.
Pentru ca spaniolii lupta pentru bine si nu impotriva raului. Se pretuiesc. Ca persoane. Ca popor. Singura lor preocupare este aceea de a-si imbunatati viata.
Si-au primenit tara, i-au facut drumuri si case de 5 stele. Sunt civilizati si mereu atenti sa-i “educe” si pe cei mai rai. In loc sa reduca pensiile, statul spaniol prefera sa creasca numarul si cuantumul amenzilor, pentru orice. Mergi dezbracat in afara perimetrului plajei – platesti 300 de euro, scuipi sau urinezi pe strada – te costa intre 750 si 1500 de euro, depinde de locul in care te afli.
In caz de nevoie, contributiile anterioare la sistemul asigurarilor sociale, ii ajuta pe cetateni sa traiasca, nu doar sa supravietuiasca. Somajul reprezinta 70% din salariul de baza din ultimelele 6 luni, iar ajutorul de somaj este de peste 400 de euro pe luna. Iar antreprenorii spanioli sunt seriosi. Fratele meu si sotia lui au plecat anul asta in concediu pentru 30 de zile, fara teama ca si-ar putea pierde locurile de munca.
Imi place Spania pentru ca am cunoscut patroni cu zeci de angajati care munceau cot la cot cu ei, de dimineata pana seara. Pentru ca fiecare spaniol adult are propria masina, dar strazile sunt pline de autoturisme decente, necostisitoare. Pentru ca mancarea e de doua ori mai ieftina decat in Romania, iar salariul de 10 ori mai mare.
Pentru ca spaniolii iubesc viata, iar viata ii iubeste pe ei. Sunt cei mai longevivi locuitori ai Terrei.
Eu nu vreau masini tunate, casa de 1000 de mp, lanturi la maini sau la picioare. Imi doresc o viata frumoasa pentru fiul meu, o scoala care sa-l invete sa tina drumul drept, spitale care sa ne garanteze sanatatea, strazi pe care sa putem circula in siguranta. Si libertatea de a alege. Pentru ca, asa cum spune Maestrul Radu Beligan “dintre toate operele, cea mai frumoasa este o viata bine traita.”

PROTEST

12 comentarii

Romania: cca 6 milioane de pensionari + 7 milioane de asistati social la mai putin de 4,5 milioane de salariati. Asta inseamna ca, in real, doar 3 milioane de salariati sunt contribuabili direct la sistemul asigurarilor sociale. Din cauza ca 1,5 milioane sunt bugetari, platiti de stat, deci contributiile lor sociale nu exista. Sunt cifre care figureaza doar pe hartii. Orice NEspecialist in economie poate face un calcul simplu sa-si dea seama de ce suntem in incapacitate de plata a pensiilor si a salariilor.

In acelasi timp insa, milioane de romani (ca nimeni nu doreste sa STIE cifra exacta) lucreaza in strainatate. Si nu capsunari, asa cum i-au numit pseudoziaristii nostri, ci forta de munca activa, din toate domeniile: profesori, ingineri, doctori, arhitecti, constructori, agricultori, etc. Da, in realitate, au plecat cei care pot: oamenii sanatosi, apti de munca, cu posibilitate mare de adaptare, inteligenti, curajosi, harnici. Care trimit in tara, in medie, 5.000 de euro/an, fiecare. Isi hranesc familiile pe care le-au luat dupa ei in exil, dar si pe cele ramase acasa, sa-i astepte.

In 2007, Romania ocupa primul loc in Europa si locul al zecelea in lume in privinta sumelor trimise acasa de emigrantii plecati la munca in strainatate.
Remiterile au depasit pentru prima data miliardul de euro in 2001. In 2008 volumul a fost de peste 6 miliarde de euro, conform statisticilor realizate de Banca Mondiala. Din fericire, transferurile de bani s-au diminuat sub pronosticul anuntat de economisti si analisti, cu circa 26%, in 2009 (sursa Eurostat). Iar la aceasta diminuare isi mai aduc contributia si comisioanele rusinoase aplicate de banci la transferurile de bani (ex: Western Union- daca transferi 500 de euro, 32 dintre ei reprezinta comisionul bancii), asa ca romanii au gasit alternative. Desigur, nu voi detalia, prefer sa ii las pe facatorii si incasatorii de biruri sa creada ca banii sunt trimisi cu ajutorul porumbeilor voiajori.

Schepsis-ul e altul: cei mai multi romani plecati in strainatate lucreaza legal. Asta inseamna ca au contracte de munca inregistrate si devin contribuabili la sistemele de asigurari sociale ale tarilor care i-au adoptat. Si contribuie greu! In Spania, romanii ocupa locul doi in aceasta privinta.
Contributia romanilor la economia spaniola se poate estima, in termeni strict salariali, la 8 miliarde de euro, cifra ce reprezinta 0,71 la suta din PIB-ul Spaniei. Imigratia are un impact favorabil in ceea ce priveste contributiile la taxele pe venit, respectiv sistemul asigurarilor sociale din Spania, salariul mediu al romanilor fiind de 17.369 euro pe an sau de 1.447 euro pe luna, cu toate retributiile incluse.
Deci bravo spaniolilor! Au stiut sa-i motiveze si cu ajutorul lor sa-si salveze sistemul asigurarilor sociale. Si acum, in perioada de criza, masurile pe care acest stat le ia NU sunt impotriva oamenilor, fie ca sunt spanioli sau emigranti.
Exemplu: anjagat in agricultura, in perioada februarie-iunie, castig lunar o mie si ceva de euro. Pentru ca are vechime in munca s-a intors acasa cu un somaj de aproape 700 de euro lunar, pentru o perioada de 4 luni. Dupa acest termen, ajutorul ii va fi diminuat la jumatate si acordat inca 4 luni. Si anul viitor se duce inapoi, la munca. Si supravietuieste in Romania datorita muncii pe care o presteaza 4-5 luni/an, in Spania.

Si in timp ce statul spaniol le intinde o mana, statul roman, care nu i-a ajutat cu nimic, dimpotriva i-a gonit printre straini, cauta sa le puna biruri pe banii castigati cinstit si impozitati deja in strainatate.

Citez din textul proiectul de lege, aflat in dezbaterea Senatului: „entitatile care efectueaza transferuri de bani ale persoanelor fizice, in si din strainatate, vor retine echivalentul a 1% din suma transferata”, adica taxarea celor care trimit bani. Si ia uite cu ce-i momea autorul proiectului sa-l aleaga: „Eu nu le promit 25 de mii de euro să vina in ţara, stim toti că e imposibil, dar ştiu sigur că dacă vor să revina să investeasca ei sunt scutiţi de plata impozitului pe profit. Ne-am asigurat de asta, eu si partidul din care fac parte. Vreau să ii asigur pe romani că nazuintele lor sunt si ale mele.”

William Branza, ia-ti labele de pe banii romanilor din strainatate!
Ca in afara de faptul ca ti-ai deschis un cabinet parlamentar si ai infiintat cateva filiale ale PDL pe langa Madrid, pentru romani NU ai facut nimic.

Refuz sa comentez declaratia de mai jos, facuta de auto-intitulatul presedinte al tuturor romanilor, in octombrie 2008, la un miting mai mult sau mai putin electoral organizat la Madrid:

şi ei sunt circa zece milioane în total, circa zece milioane de români care trăiesc în afara frontierelor, sigur, nu mă refer numai la cei plecaţi după Revoluţie, sunt şi cei dinainte de Revoluţie care au deja generaţii de când locuiesc acolo, dar îşi menţin cetăţenia română şi naţionalitatea română şi-o revendică, deci aceşti oameni care trimit în ţară 7 miliarde de euro anual….Cred că statul român trebuie să reununţe la a mai batjocori românii de pretutindeni prin neimplicarea în sprijinirea acţiunilor lor, fie că sunt acţiuni culturale, acţiuni economice, acţiuni de promovare a României, acţiuni de consolidare a vieţii interne a comunităţilor de români. A nu îi sprijini acum, când au mai mare nevoie de noi, înseamnă a-i abandona şi a confirma că pentru unii politicieni, românii din afara frontierelor au rămas tot la starea la care au fost etichetaţi multă vreme de presă, nişte căpşunari. Ei sunt cei care au făcut posibil ca România să aibă un deficit al balanţei comerţului exterior echilibrat, prin contribuţiile lor, şi pentru aceasta trebuie să le fim recunoscători.

Orfani de Romania

7 comentarii

Surghiuniti de saracie, 3-4 milioane de romani au plecat din tara lor.

Romanul care crede in puterea banului este acum un strain intr-o civilizatie noua, care nu-l iubeste, dar il accepta. Pentru ca face treaba care occidentalului nu-i mai place, sau la care nu se pricepe. Romanul nostru culege capsuni sau conduce avioane, ridica zgarie nori, repara masini sau construieste case, gandeste softuri cu ajutorul carora altii conduc lumea. Cu siguranta munceste din greu, cu plata la ora, pentru bani de care nu se mai bucura, ca nu are cu cine. Familia i-a ramas in tara, prieteni si-ar face dar nu prea are timp. Si viata trece si el are, uite, o masina cu care merge la serviciu, o casa pe care i-o construiesc altii in Romania… si copiii. Copiii carora le trimite bani sa creasca in conditii civilizate, dar pe care ii vede o data, de doua ori pe an, vara sau iarna, depinde de domeniul in care lucreaza. Ce mai compromis a facut el cu viata asta!

Exista insa si o alta fata a emigrantului. Romanul care a devenit „international”. Omul care poate trai oriunde, care nu se leaga de glia natala, isi ia familia cu el si se integreaza frumos in noua civilizatie. Ii invata bine limba, ii citeste istoria si se bucura de cultura poporului care l-a adoptat. Omul asta insa nu mai e al Romaniei. S-a deromanizat. Copiii lui nu mai citesc amintirile lui Creanga, ci adorm cu ispravile lui Don Quijote de la Mancha.
Asta e, in realitate, marea pierdere a tarii noastre. Pe care politicienii care ne conduc se incapataneaza sa nu o observe. Dau cifre incurajatoare despre sporul populatiei, dar uita ca desi inregistrati in Romania, mii de copii ni se nasc, anual, in tari straine. Traiesc si invata acolo. Si sunt pierduti definitiv pentru tara noastra.

Am trait aproape un an in Spania. Am cutreierat-o de la Rasarit, la Apus, de la Nord, la Sud. I-am filmat pe ai nostri cand mancau, cand dormeau, i-am insotit la munca pe camp, la abator, in zbor pe curse internationale, i-am imortalizat rugandu-se in bisericile ortodoxe ridicate de straini, special pentru ei. I-am vazut trimitandu-si copiii la cursuri de limba romana. Asa, ca sa nu uite.
Si pentru ca ii cunosc, va spun ca pe romanul din strainatate ar trebui doar sa-l intelegem. A ales pentru binele lui. Ar trebui sa ne bucuram. Daca nu pentru el, ca o duce mai bine, macar pentru noi. Romanul ala, care munceste din greu afara, echilibreaza de foarte multi ani balanta economica a Romaniei. Ajuta tara asta sa se dezvolte si nu primeste nimic in schimb. Statisticile oficiale arata ca romanii din strainatate trimit in tara 7 miliarde de euro, anual.

Cu ce drept tipam noi acum la romanii din strainatate pentru cele cateva zeci de mii de voturi, pe care le-au dat ei (sau nu?) la prezidentiale? Ce inseamna pe langa cele 5 milioane, din tara?
Specific romaneste: ” Vedem paiul din ochiul altuia, nu barna din ochiul nostru.”